miercuri, 29 decembrie 2010

Reţeta perfectă pentru un Revelion fericit

În ton cu ultimele noutăţi, în spirit de sărbătoare şi beţie, mă gândeam să vin cu o contra ofertă. Sper doar că va fi îndeajuns de intrigantă încât să poată concura măcar cu cea din urmă. Dacă nu, urmaţi sfaturile încondeiate cu o gingăşie candidă şi veseliţi-vă de naivitatea şi pateticul lor. Râsul, dragilor, contrar credinţelor populare (bătrâneşti... nu, nu vorbim de comunisme aici) nu aduce ploaia! Studiile arată că în 90% din cazuri, dacă râdem, nimic rău nu ni se întâmplă în primele 20 de minute de la terminarea episodului, iar unii spun, că râsul şi zâmbetele în general, aduc fericirea. Aşadar şi prin urmare (grecii fac comerţ pe mare), să ajungem şi la reţeta mult mediatizată:

1) Căliţi-vă cu nişte gâturi de tărei!. Este arhinecesar să evitaţi contactul cu soacra(le) dumneavoastră şi să vă păstraţi la o distanţă rezonabilă faţă de vecinii zgomotoşi care vă roagă să daţi muzica mai încet, sau de vreun popă scandalagiu care şi-a permis să vă roage să cântaţi (intonaţi) într-un registru pianissimo.

2) Evitaţi contacul cu obiecte contondente! Nu uitaţi, sunteţi pe cale de a deveni fericit peste măsură, să nu stricăm aceste momente cu accidentarea total întâmplătoare a celor din jur sau a dumneavoastră.

3) Nu este recomandabil să încercaţi să vă înţelegeţi cu ceilalţi. Ce ştiu ei? Doar dumenavoastră sunteţi acela care a descoperit fericirea în starea ei cea mai pură, nu vă descurajaţi tocmai acum la auzul unor damblagelii care dau din mâini asemenea mişcării browniene, arătându-vă geamuri sparte sau persoane somnoroase care folosesc mese, scaune, vătraie, ciocane sau farfurii pe post de pernă.

4) Completaţi starea de reverie cu încă o sticlă de coniac. Batem fierul cât e cald! Este recomandabil să evitaţi utilizarea paharelor în procesul de podidire a fericirii dumneavoastră. Nu dorim să irosim nicio picătură din această poţiune magică!

5) Simţiţi-vă liberi! Acum aveţi lumea la picioarele dumneavoastră, totul este permis şi totul vi se cuvine. Nimeni nu vă poate sta în cale! Şi chiar dacă se găsesc acei smardoi cu iz arhaic îi puteţi biruii doar emanând câte puţin din fericire dumneavoastră. În scurt timp se vor molipsi şi ei!

Din păcate acest panaceu al vieţii lugubre şi mizerabile (sau invers) are diverse efecte secundare ce merită a fi luate în calcul. Alienarea tuturor persoanelor din jurul dumneavoastră (normal, doar sunteţi singurul om fericit pe o rază de câţiva kilometri... asta dacă nu cumva ne aflăm în prag de sărbătoare), incapacitatea de a distinge mirosul dumneavoastră de lavandă şi iasomie cu celelalte damfuri din jur (nu vă panicaţi toţi romanticii aia miros la fel) şi multe altele care nu au cum să vă strice cheful. Totuşi, după un timp, licoarea îşi pierde efectul aşa că asiguraţi-vă că aţi ajuns contornsionaţi în poziţie orizontală (de preferat în patul dumneavoastră şi nu vreunul public, în care au fost cazaţi şi alţi fericiţi) înainte de pierderea totală a vizibilităţii!


Vă salut cu respect,

Un fericit din alte motive.

duminică, 26 decembrie 2010

Reţeta perfectă pentru un Crăciun nefericit

Mulţi oamenii aleg să perceapă Crăciunul ca pe o sărbătoare a dăruirii, a bucuriei nemăsurate şi normal, a iubirii nemijlocite. Dar mai există un alt grup, mai mic ce-i drept, care decide să se complacă în starea lor de acalmie. Pentru ei, Crăciunul este o altă zi din an, un alt moment care le reaminteşte cât de singuri, trişti şi cu siguranţă, uitaţi vor rămâne. Să trecem acum la reţeta pe care v-am promis-o încă din titlu. E redundant să afirm faptul că merge, doar am verificat, nu?

1) Este întru-totul necesar să conştientizaţi starea dumneavoastră de spirit. Vorbim despre un picuţ de autosugestie, doar fiecare foc trebuie să pornească de la o scânteie.

2) Asiguraţi-vă că nimeni nu vă poate întrerupe preludiul emotiv cu încercări patetice de a vă înveseli. Ţineţi-vă departe de prietenii amuzanţi şi lipiţi-vă de cei care sunt constanţi fie în micime intelectuală, fie în stări depresive, fie în ambele.

3) Ambientul muzical trebuie să fie musai în ton cu starea dumneavoastră. Pentru a grăbi procesul este recomandabil să contemplaţi asupra unei fotografii cu o dragoste pierdută şi / sau să vă adânciţi într-un acces de gelozie. Notă pentru cei un picuţ mai inteligenţi: telenovelele sau filmele siropoase vă vor face mai mult ca sigur să vă hliziţi, păstraţi tonul mormântal expus în primii 3 paşi.

4) Odată ce procesul depresiv a început, asiguraţi-vă că îl întreţineţi! Fiecare foc are nevoie constant de câte o mână de lemne. Privarea de la mâncare şi somn sunt două ajutoare care vă scot din încurcătură la nevoie, fi-ţi siguri că vă stimulaţi frivol glandele lacrimale, abuzurile fizice sunt recomandabile.

5) Înteţiţi depresia prin imaginarea unor scenarii morbide, în care toţi cei care v-au rănit plâng disperaţi lângă trupul dumneavoatră neînsufleţit. Exersaţi câteva scrisori de adio pentru a intra şi mai adânc în starea pe care v-o doriţi. Persoanelor cu anumite accese sporadice de inteligenţă le este recomandată automutilarea.

6) După ce aţi trecut prin toţi paşii amintiţi mai sus, redactaţi o scrisoare de adio. Este neapărată nevoie ca aceasta să conţină cauzele eforturilor dumneavoastră. Pentru a amplica efectul acestui act, amintiţi spre finalul documentului persoanele responsabile de flagelarea dumnavoastră. Un "te iubesc Mimişor" ar fi arhisuficient, cauzându-i domnişoarei de faţă suferinţe epocale de care vă veţi putea bucura privind de sus sau de jos, după caz.

Orice întrebări sunt binevenite, consultaţiile de la mine, în calitate de specialist, sunt desigur gratuite. Succesul dumneavoastră este ceea ce mă face să merg mai departe.

P.S. De preferat ca totul să se petreacă în ambientul sonor al piesei ce urmează, multă baftă în atingerea ţelurilor. http://www.youtube.com/watch?v=nf5X6boRFME&feature=related