Austria - Romania, lupta colosilor... sau a cocosilor?

Hai sa facem un calcul simplu. Romania se situeaza in acest moment pe locul... ce mai, suntem pe penultimul loc in grupa, cu 4 puncte din 4 meciuri. O performanta de-a dreptul remarcabila avand in vedere ca am avut de-a face cu adevarati colosi. N-o sa iau acum la puricat fiecare meci pentru ca n-are sens. Ii spunem ghinion si gata! Acum insa urmeaza sa vedem cu adevarat unde ne plasam. Urmatoarele meciuri pentru Romania dupa parerea mea sunt tardive. Dupa esecul de acum cateva zile cu Serbia abia mai avem niste sanse matematice de calificare si astea minuscule. Asa ca ridic si eu urmatoarea problema, domne, de ce mai mergem acolo? Sa dam bani degeaba pe biletele de avion sau ce? E clar, o sa avem de-a face in Austria cu o echipa formata din bucatari si profesori. Bine ca nu isi baga echipa a doua pe teren, ca si asa am pierde! In alta ordine de idei, nu cred ca mai are sens sa gasim scuze penibile pentru a raspunde la intrebarea care sta pe buzele fiecarui microbist roman si anume: De ce foarfeca si fierul am pierdut? Un autogol?! Un gol din offside?! Sarbii n-au avut mai mult de 5 suturi pe poarta si 3 goluri ne-au dat. Dam vina pe arbitru. Ce-i drept offside si trei sferturi de penalty refuzat. Asadar si prin urmare, de ce ne mai ascudem dupa deget? La ce meci a avut si echipa de tineret, nu vine nimic promitator din urma. Si dupa cum imi place mie sa spun:

Que serra, serra

Romania - Serbia, Ce-am avut si ce-am pierdut...

Titlul spune totul. Mai conteaza ceva? Un gol din offside si mai ales 2 treimi de penalty refuzate de arbitru. Ce mai pot spune, toata stima pentru Contra care si cu mana facuta zob a rezistat eroic. Cat despre restul, Dorel Stoica face un autogol si da unul deci mare lucru n-a facut, Mutu o pasa de gol, Marica un gol pe care-l dadea oricine, iar Marius Niculae zero barat. Pe langa faptul ca Lobont n-a avut ce sa apere. (Toate golurile pe care le-a primit au fost imparabile.) Nu mai zic nimic, inghit in sec si tac. Hai sa speram la o calificare pentru Mondialele din 2016. Hai Romania, ca daca n-o zicem noi, n-o mai zice nimeni.

Romania - Serbia, preludiul unei aventuri...

Dai cu bere dai cu vin, dai cu vin dai cu bere si uite ca astazi se disputa marele meci. Peste aproximativ 2 ore trebuie sa aratam ca putem bate o gloata de sarbi si ca dupa multi ani putem sa stam si noi macar odata linistiti in privinta calificarii la mondiale. Ha! Parerea mea este ca pana acum Romania a facut tot ce a vrut cu giganti ai fotbalului European (Franta, Italia) si s-a impiedicat serios de echipe de bucatari, profesori sau ingineri. Asta ne este stilul! Acum ca sa fiu sincer, daca nu prinde Lobont o zi buna ne putem lua adio de la calificare. Tamas joaca slab in ultimul timp, iar Goian dupa parerea mea a fost mereu un clampau care n-ar fi trebuit sa se plimbe macar prin fata stadionului. Sa nu fim rai totusi! Sunt de acord ca pana si Ferguson ar ridica ochelarii pentru Nicolita. Ma, omul ala fuge de-i sar capacele dupa minge si asta-i tot ce conteaza. Numai simplul fapt ca da totul in fiecare duel il face un jucator de valoare. Nu zic ca n-avem echipa. Doamne fereste! La cati bani a dat Inter pe Chivu care zici ca-i facut din portelan, (mai mult incalzeste banca decat joaca) trebuie sa ne spunem ca avem jucatori de valoare. Din nou, parerea mea este ca daca luam cei mai buni jucatori de pe lumea asta si aia joaca cu mainile in buzunare pierdem daca jucam si cu FC Scuipa-n Dunare. Dragoste cu sila nu se poate! Ori dai totul pe teren ori mergi la dusuri. Astazi vom putea castiga doar in eventualitatea in care clampaii astia inteleg ca suntem ciuca bataii de joc. Olanda ne-a batut cu echipa a doua bai! Lasati vedetismele si fugiti dupa minge ca altfel cotea se mai califica! Dar ca sa fiu si eu patriot,

HAI ROMANIA!!!

1 pas inainte, 2 pasi inapoi

Tangoul incantator dansat de trei guverne incoace, un pas  inainte, doi pasi inapoi. Nimic nou pana acum. Asa incepe subiectul istorisirii de azi. Minunatul program initiat de autoritatile romane pt. a scapa de masinile foarte vechi care stau si ocupa locuri de parcare, si asa prea putine, schimba modificarea. Rabla da rateuri, dar sa nu fim rai! Se pare ca programul este blocat pt. moment, de ce, nu se stie. Cert este ca cei care vor acum sa-si inscrie harcurile pt. programul rabla trebuie sa mai astepte. Asa ca Bucurestiul nostru va ramane la fel de aglomerat si la fel de poluat.

Dupa al cincelea tur in jurul blocului observi in jur de 4 locuri de parcare ocupate de masini de pe vremea lui Stalin. Cum sa nu te enervezi, cum sa nu incepi sa claxonezi de nebun in speranta ca o sa coboare un nefericit si o sa-si mute mormanul de fiare din loc? Ai impresia ca o s-o faca, traim in Romania! O tara in care tinerii stau comod pe scaune si batranii in picioare, o tara in care farmacistele brutalizeaza verbal pe oricine intalnesc, o tara in care sunt la ordinea zilei, imbranceli, nervi intinsi la maxim in trafic si multe altele. Asa ca dragi tovarasi, ca sa-l citez pe impuscat, agatati talonul si cheile de la masina in cui si luati-va biciclete! Asta-i singura scapare, altfel demisionati de la munca si emigrati in Congo!!

Politica de scara blocului

Toata lumea se pricepe cu siguranta la 2 lucruri, la politica si la fotbal. De cel din urma subiect nici nu mai are rost sa comentam. La certurile pe care le vedem zilnic pe la televizor nimic nu ne mai surprinde, dar despre politica nu se putea sa nu expun si eu o opinie. Foarte interesanta metoda romaneasca de a-ti rasplati mentorul. Noi pe langa faptul ca primul lucru pe care-l facem cand ajungem in functie e sa ne asiguram confortul material pe 3 generatii, muscam si mana celui care ne-a creat. Avem exemplele elocvente chiar aici, Geoana si Nastase. Nu-mi pot imagina eu ca Mircica a fost pus in functie fara aprobarea lui Adita. (pe vremea aia mai avea un cuvant de spus) Surprinzator insa, mentorul este injunghiat bine pe la spate, de doua sau cel putin trei ori, dar mai presus de atat, Brutus mai si tapeteaza un zambet altruist pe buze. (fraza a fost menita sa fie citita de doua ori)
Nu iau apararea nimanui, ba din contra! Teoria mea proprie si personala este ca 'tusica Tamara se odihnesc pe o plaja din Bahamas, sorbind dintr-o carafa de aur. (interpretati cum vreti). Ca sa conchid scurta mea postare, asa ceva n-ai mai vazut! Asa ca dragi prieteni lasati doctrinele la o parte, agatati sepcile cu PDL in cui si incuiati in dulap toate umbrelele de la PNG ca n-ar niciun rost! Mai bine apucati-va de fotbal ca iar s-a accidentat Chivu!

Ziua barbatului

Astazi dragi prieteni, e ziua noastra, a tuturor barbatilor! Surpriza insa, din 10 barbati, 9 n-au primit nimic de la consoarte si nici ca vor primi. De ce asta? Pe 8 martie e josnic sa nu te prezinti cu un buchetel de flori in mana sau cu o cutie de bomboane. De ce pe 9 n-am primi si noi o lada de bere sau o sticla cu vin, sau macar bilete la un meci? Raspunsul a fost greu de gasit. Pe 8 martie fiecare doamna din lume se simte mai speciala, de ce nu s-ar simti ai zice? Ziua ei, pupaturi, buchete de flori, ciocolata. Atentia pentru o femeie este ca sticla de bere pentru un barbat, niciodata destul de voluminioasa. Trebuie sa-i arati, domne ca-ti pasa. Ca nu esti intr-un fel, ca esti galant, stimabil, respectuos. Si asta pentru ce, revenim la intrebare. Pai cum pentru ce domne, sa nu creada ca esti vreun terchea-berchea, sa vada si duduia ca tii nitel la ea. Daca am consulta programul tv pe 9 martie am vedea ca si asta este un cadou pentru femeile din toata lumea, chiar de ziua noastra! Acasa tv ne propune un sir interminabil de drame si telenovele care mai de care mai siropoase, atingand apogeul cu Mircea S. OTV o aduce intr-o editie speciala pe minunata doamna Magda Ciumac pentru a vorbi despre nu stiu ce adulter sau viol si incheie cu seducatoarea Nikita care... sa zicem ca nu mai are nevoie de alte prezentari. Nu vedem si noi un fotbal pe 9 martie, un box, nitel sport sa ne creasca adrenalina. Vedem numai prostii si asta pentru ca orice ai face, oriunde ai fi, trebuie sa respecti femeia!

Femeia, femeia ce adanc mister,
Nu poti nicicand sa-l dezlegi!

Romani agresati in Italia

Nu mai ridicati din sprancene si inchideti va rog gurile, titlul este cat se poate de adevarat. Am vazut zilele trecute un ziarist italian care a pozat drept roman intr-una din suburbiile Romei. Omul respectuos a cerut o tigara, ce-i drept cu accent romanesc, si din pacate era pe cale sa-si primeasca cateva lovituri de cutit in schimb. Acum sa ne punem intrebarile de rigoare. Cum e posibil asa ceva?Ca sa fiu sincer dupa toate actele caritabile initiate de romani in tara pastelor era normal sa primim o asemenea intampinare. Nici nu mai intra in discutie faptul ca damblagiul respectiv a vrut sa demonstreze ceva. Si anume ca romanii nu sunt bine veniti acolo. Normal, toata Europa va condamna aceste acte de violenta impotriva romanilor ca pe un gest nesportiv. Pai de, ratam un penalty decisiv cu Italia si asta primim in schimb? De la Gigi Becali in sus (sau jos) toata lumea va dori nitica imagine pe baza treburilor astora, asta pana cand mai comitem un viol sau o crima ca lumea sa zica, da domne, hai sa-i dam afara de tot. Mi-am pus si eu intrebarea, cum sa-i dam afara? E foarte clar ca nu trebuie sa ne mai ascundem dupa deget. Cand vorbim de nelegiuri vorbim si etichetam in general populatia de etnie rroma. Toata lumea spune ca nu facem asta, dar defapt asta facem. Sunt constient ca exista si rromi care respecta legea si incearca sa-si faca un rost in viata, dar majoritatea reprezinta exact opusul. Acum ideea este in felul urmator, noi nu mai avem niciun fel de suport popular in Italia si asta se vede. Nu sper ca situatia se va imbunatati, dar totusi dupa cum decurg lucrurile nu facem decat s-o inrautatim. Iscam demonstratii publice daca nu incetam cu actele de violenta. Acum dragi cititori aveti si voi dreptate cand urlati in gura mare, domne, de eu ce vina am? Mi se pare indreptatita intrebarea si raspunsul numai El il stie.

Plimbari in parc

Si-n ultima cetate, in ultima-ncapere,                                    

                           Respira iarasi monstrul, nastrusnica durere.

Ma uitam zilele trecute pe geam, la Bucuresti. La orasul in care am crescut si in care vreau sa-mi petrec tot restul vietii de-acum in colo. Un poet englez a spus odata ca, daca te plictisesti de Londra, te plictisesti de viata. Asta va zic si eu dragi cititori, capitala noastra are cate putin din toata. Cate putina curatenie, cate putine istorie, cate putina eleganta, Bucurestiul a fost mai mereu inconjurat ca de o aura misterioasa care-si lasa amprenta in viata noastra. Chiar daca strazile sunt mereu aglomerate, chiar daca eterna perdea de gaze inecacioase te imbie la tot pasul, acest oras va ramane un simbol al lumii libere. Va intrebati probabil acum de ce-am spus libere... 

Imi amintesc de plimbarile in Cismigiu unde parca intram intr-o alta lume. Nimic nu mai conta, barcile pluteau nestingherite pe lac, iarba se clatina in vantul tandru si la tot pasul, vedeam cupluri care mai de care mai romantice. Parcul asta a fost mereu locul meu de refugiu, un loc in care puteam sa stau si sa privesc firul vietii. Stateam cu orele pe marginea apei si urmaream susurul stins al batranilor arbori. Era inimaginabil, era ceva de nedeslusit...

Acum insa Cismigiul a adormit, pentru cat timp nu se stie. Apa nu mai are acelasi gust, mirosul nu mai este la fel de-mbietor, iar vantul, vantul parca te goneste din acest colt uitat de lume. Multimea oarba care bate aleile poleite cu frunze nu-i mai da importanta. Arborele batran se inclina plin de sperante in fata fiecarui trecator, dar numai nostalgicii ca mine ii mai raspund...

Cu ochii in televizor

Du-m-acasa mai tramvai,

Ca incepe Din Dragoste!

De la mic la mare toata lumea a ajuns sa fie dependenta de televizor. Nicio zona din tara noastra nu face exceptie de la aceasta regula. Ai spune ca foamea asta nebuna dupa emisiuni televizate se diminueaza odata cu inaintarea in varsta. Uite draga cititorule ca nu-i asa! Am s-o iau in ordine crescatoare. Stim cu totii ca omologul Dl. Goe in familiile bucurestene este innebunit dupa desenele animate si reactioneaza destul de dur cand schimbam canalul. Urmeaza apoi tineretul, sau cum imi place mie sa ii zic, junimea. Categoria asta actioneaza telecomanda mai ceva ca pe un Kalashnicov. Observam ca programul este bine stabilit si ca fiecare emisiune aprinde un spirit razboinic in inima respectivului. Apoi ajungem la persoanele de aproximativ jumatatea de centenar. Acestia iti arunca un zambet sters si iti smulg telecomanda din mana pentru ca urmeaza filmul preferat. Si asa cei din urma si posibil cei mai inversunati dintre telespectatori sunt pensionarii. Toata lumea a vazut un batranel cuminte cum bombanea stufos atunci cand se facea 7 si el inca n-a deschis televizorul. Aceste tabieturi sunt la fel de puternice ca nevoia de heroina. Dupa stiri urmeaza sesiunea speciala de terapie otevista. Tot respectul pentru prezentatorii acelui post de televiziune, dar eu nu-mi pot imagina viata unui pensionar fara crimele, violurile si rapirile care sunt dezbatute zilnic acolo.

Metroul

Mijlocul de transport in comun cel mai folosit in Romania, metroul a facut mereu o gaura in programul nostru de zi cu zi. Exista o singura metoda prin care poti anticipa cand soseste, te uiti la ceas si daca observi ca ai intarziat cu 5 minute la sedinta la care trebuia sa participi cu siguranta metroul este aproape. Dar hai sa nu fim rai si sa luam de exemplu si sistemul altora la puricat. De pilda fratii nostrii (daca nu ai nostrii, ai cui) belgieni. Alegem un oras mare, hai sa fie Bruxelles, si ne apucam sa scriem. Pe langa faptul ca la baietii astia nu exista niciun fel de logica in configuratia liniilor de metrou, pentru a fi sigur ca ai ajuns la destinatie trebuie sa tii minte de unde ai plecat si apoi tinand cont ca stii unde vrei sa ajungi te uiti pe panou si vezi unde te afli, pe linia generala sau pe cele 3 brate. Logica acelor trei brate nu exista pentru ca garniturile nu au numere, tu pur si simplu trebuie sa deduci (de unde nu stiu) la care linie cobori... Ciudat sistem!

Insa sunt si cazuri mai fericite unde poti sa afirm ca cel care nu se descurca ori e orb, ori e grava starea in care se afla. Metroul din Londra a fost alcatuit dupa un cod al culorilor, (cer scuze daltonistilor) fiecare culoare insemand o linie. Fiecare linie are un punct important. De exemplu luam linia Victoria, aceasta are alocata culoarea albastra si punctul important este Gara Victoria. Sistemul este extraordinar de util si simplu pentru ca stii exact unde ajungi si daca esti turist doamna care vorbeste la sfarsitul fiecarei statii (belgienii n-au asa ceva) iti comunica zonele cele mai importante de vizitat din apropierea acelei opriri.

Asa ca dragi romani, nu mai bombaniti ca iar intarziati la lucru pentru ca se poate si mai rau... mult mai rau!

Proiectul 2 in 1

Cine-i harnic si munceste
Are tot ce vrea,
Cine-i lenes si chiuleste,

Are tot asa!!!

Precum vesnica zicala, de ce sa nu schimbam modificarea, dragul nostru ministru al mediului revine cu o veste ce va incanta probabil mii de romani de pe mapamondul nostru. Aflam cu stupoare ca domnul respectiv nu mai este dispus sa subventioneze proiectul casa verde, adica panourile solare pentru blocuri, cu 90% din pret si ca vrea sa reduca cifra mai pe la jumate. Asta nu e tot insa, alesul ne mai anunta ca pentru a beneficia de program trebuie sa avem cladirea reabilitata termic. Asa ca mai scoate tu mane din buzunar 700 de euro numai ca sa te poti trece pe lista de asteptare. Faptul ca traim in Romania inseamna ca dupa ce ai dat aceasta mica avere trebuie sa mai si suporti un an sau doi de zdranganeli drept in creierii capului ca sa-ti ajunga. Deci dragi pensionari spuneti adio viselor de a nu plati curentul vara pentru ca noul ministru s-a pus in sfarsit pe treaba. Asa ca toate panzele sus si ce mai conteaza, tot Romania e cea mai frumoasa!