Ei bine, situaţia se complică! În precedentele-mi epistole către o Veronica Micle (ne)văzută în voi, am vorbit despre cele două extreme, despre ce paşi trebuie parcurşi pentru a deveni fie depresivi, fie nemăsurat de fericiţi. Acum însă vom căuta să pătrundem într-o stare de mijloc, o cireaşă de pe tort (sau bomboana de pe colivă) a celor ce îşi doresc să fie solitari, plictisitori, poate cine ştie, chiar patetici în prima zi din an. Nimic mai simplu dragilor, nu vă descurajaţi, doar în primele două etape ne-am descurcat, acum însă mergem pe sârmă, aşa că mare atenţie la proporţii!
a) Nu căutaţi singurătatea, vă caută ea singură!
b) În niciun fel de circumstanţe, oricât de alarmante, nu apelaţi la poţiunea magică descrisă în precedentul articol, veţi ajunge într-o stare de fericire nemăsurabilă/tă, iar lucrul acesta nu este indicat. Dacă ne dorim cu adevărat să fim molatici, atunci trebuie să ne luptăm pentru asta, chiar şi acum în noaptea dintre ani!
c) Amintiţi-vă, tot ce-i simplu e frumos! Aşadar lăsaţi la o parte scrisorile de amor returnate, cadourile plictisitoare primite de la prieteni, mesajele în doi peri de la persoana iubită, certurile cu familia şi aşa mai departe. Ca să ajungeţi cu adevărat molatici, trebuie să găsiţi ceva foarte simplu, o neîmplinire mică, mică de tot şi să trageţi cât puteţi de tare de ea.
d) Repetăm, alcoolul, ţigările în exces, drogurile de mic sau mare consum, etnobotanicele, bomboanele cu lichior, coniac, whiskey, tequila, vodka, palincă, vişinată şi/sau orice alte substanţe ce pot produce halucinaţii, stări de ameţeală, reverie sau beţie acută sunt strict interzise!! Nu putem alege calea uşoară, nu acum, nu atât de aproape de reuşită!
e) Orice acţiune întreprinsă trebuie neapărat să fie mult mai lentă, simţiţi-vă ca şi cum aţi pluti într-un nor de lehamite sau popular spus, sictir veşnic pentru microuniversul în care trăţi. Înjurăturile de orice fel nu sunt permise, merită cineva să deschideţi gura, mult, mult prea complicat.
f) Aţi ajuns în pat, ştim că ar putea fi cald şi bine, însă vă este mult prea ţârşă să vă înveliţi. Simţiţi briza vântului rece, însă din nou, geamul nu poate fi închis pentru că necesită mult prea mult efort. Aruncaţi cu papucii de casă, telefoanele, cheile şi într-un final cu un pahar în geam, acesta se sparge făcând loc unui curent şi mai îngheţat, lucrul acesta vă exasperează. Peticiţi gaura cu o pungă de plastic şi blestemaţi fiecare secundă a operaţiunii.
g) Reveniţi în pat, dar un colţişor al pungii cu care aţi reparat geamul este desprins, lucrul acesta vă scoate din sărite. Nu mai puteţi ! Puneţi mână pe trei role de scotch dublu (role, nu sticle) şi exageraţi peste măsură, lucrul acesta vă va înnebuni.
h) De ce naiba mai citiţi articolul acesta? Probabil că sunteţi în culmea disperarii deja, iar după ce aţi spart monitorul, cu siguranţă o stare de lehamite nemărginită vă va cuprinde. Aşezaţi-vă comod pe jos şi nu în pat pentru a vă maximiza trăirile.
De ce mă mai obosesc, probabil că nu a ajuns nimeni să citească aceste rânduri, având în vedere că monitoarele sunt sparte, geamurile la fel, televizorul zace în stradă, instalaţia de sărbători este ruptă, iar dulapurile scotocite. Bună treabă !
La mulţi ani tuturor, cât mai mulţi, fug şi eu să-mi degust reţeta !
Fericit şi totuşi... defapt lăsăm pleonasmul deoparte... fericit şi molatic.
bune postări. chiar îmi place felul tău de-a scrie :) keep it up :-bd
RăspundețiȘtergere