vineri, 6 martie 2009

Cu ochii in televizor

Du-m-acasa mai tramvai,

Ca incepe Din Dragoste!

De la mic la mare toata lumea a ajuns sa fie dependenta de televizor. Nicio zona din tara noastra nu face exceptie de la aceasta regula. Ai spune ca foamea asta nebuna dupa emisiuni televizate se diminueaza odata cu inaintarea in varsta. Uite draga cititorule ca nu-i asa! Am s-o iau in ordine crescatoare. Stim cu totii ca omologul Dl. Goe in familiile bucurestene este innebunit dupa desenele animate si reactioneaza destul de dur cand schimbam canalul. Urmeaza apoi tineretul, sau cum imi place mie sa ii zic, junimea. Categoria asta actioneaza telecomanda mai ceva ca pe un Kalashnicov. Observam ca programul este bine stabilit si ca fiecare emisiune aprinde un spirit razboinic in inima respectivului. Apoi ajungem la persoanele de aproximativ jumatatea de centenar. Acestia iti arunca un zambet sters si iti smulg telecomanda din mana pentru ca urmeaza filmul preferat. Si asa cei din urma si posibil cei mai inversunati dintre telespectatori sunt pensionarii. Toata lumea a vazut un batranel cuminte cum bombanea stufos atunci cand se facea 7 si el inca n-a deschis televizorul. Aceste tabieturi sunt la fel de puternice ca nevoia de heroina. Dupa stiri urmeaza sesiunea speciala de terapie otevista. Tot respectul pentru prezentatorii acelui post de televiziune, dar eu nu-mi pot imagina viata unui pensionar fara crimele, violurile si rapirile care sunt dezbatute zilnic acolo.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu